Comparati conceptia lui Auguste Comté si respectiv cea a lui Friederich Nietzsche despre cunoastere, analizand urmatorul text:

„Impotriva pozitivismului ce ramane la nivelul fenomenelor avand logica <<doar faptele exista>>, as replica: <<nu, tocmai faptele nu exista, exista doar interpretari>>.” (F. Nietzsche – Vointa de putere )

Una dintre notele specifice ale filosofiei este imposibilitatea  de a-si identifica un statut ultim ca disciplina.Filosofiei ii este caracteristica miscarea interna de redefinire.S-ar putea spune chiar ca nu exista conceptii filosofice despre realitate, adevar, lume fara ca acestea sa nu presupuna o conceptie diferita asupra filosofiei.In aceasta problematica, care ar putea fi exprimata prin interogatia :ce este filosofia?, se inscriu si cele doua pozitii filosofice prezente in textul lui Nietzsche: pe de o parte filosofia ca cercetare a fenomenelor si, pe de alta parte, filosofia ca interpretare.

Potrivit lecturii lui Nietzsche, pozitia filosofiei ar putea fi redusa la teza ca doar „faptele exista”.Insa astfel nu se ofera decat o viziune ingusta asupra pozitivismului.Intrucat stiinta era considerata forma cea mai inalta a cunoasterii in concceptia lui Comte. Filosofia pozitivista este de natura stiintifica.Astefl filosofia pozitivista este expresia intima a evolutiei inteligentei umane; la conceptia pozitivista nu se ajunge decat prin parcurgerea unei etape initiale de gandire: etapa teologica si etapa metafizica. In fiecare dintre aceste etape, realitatea este problema constanta a gandirii: etapa teologica –  realitatea este explicata prin intermediul divinitatii; in etapa metafizica, fenomenele sunt explicate prin intermediul conceptelor de esenta, principiu, cauza, pentru ca, in etapa pozitiva in intermediul observatiei, sa fie cercetate legile fenomenelor.